De ce distribuim in social media?
Intrucat retelele de socializare au devenit principalul mediu online de promovare se impune sa avem o strategie privind marketingul in social media, clara si eficienta.
Indiferent ca ne dorim sa generam trafic pe website in mod organic (desi este din ce in ce mai dificil intrucat atat cel mai mare motor de cautare Google cat si cea mai mare retea de socializare Facebook favorizeaza postarile promovate cu buget) sau ca tehnicile noastre se bazeaza pe campanii platite, este esential sa intelegem mecanismul psihologic de distribuire a diferitelor tipuri de continut si de ce unele sunt mai populare decat altele.
Ceea ce ne indeamna sa impartasim diverse postari nu este logica, ci sunt emotiile.
Conform unor cercetari stiintifice privind comportamentul nostru in mediul online, s-au descoperit 5 motive principale care ne indeamna sa distribuim in social media. Iata 3 dintre ele:
-
Neurostiinta: Impartasim ca sa inspiram si sa fim folositori
Intr-un studiu realizat in 2013 de catre psihologii de la UCLA, cercetatorii au reusit pentru prima data sa determine ce regiuni ale creierului sunt asociate cu idei care devin contagioase/virale si ce regiuni sunt asociate cu a fi un comunicator eficient de idei.
Matthew Lieberman, profesor de psihologie si stiinte psihiatrice la UCLA a remarcat:
“Studiul nostru sugereaza ca oamenii sunt constant in acord cu modul in care lucrurile pe care le vad/descopera sunt utile si interesante, nu doar pentru ei insisi, ci si pentru alti oameni. Pare ca intotdeauna urmarim cine altcineva va gasi acest lucru util, amuzant sau interesant. La prima vizualizare/aflare a unui set de informatii, oamenii folosesc deja reteaua creierului implicata in a gandi cum poate fi interesant acest lucru pentru alti oameni.
-
Psihologie: Impartasim pentru a exprima cine suntem cu adevarat
In 1986, psihologii Hazel Markus si Paula Nurius au recunoscut ca exista o discrepanta intre „sinele din prezent” si „sinele posibil”. Intr-o lucrare pe care au publicat-o la acea data, ei au dezvoltat conceptul de “sine posibil”:
- sinele ideal – cel care ne-ar placea sa devenim
- sinele posibil – ce am putea deveni
- sinele posibil de care ne este frica sa devenim
Versiunea noastra idealizata, “sinele ideal”, este cea pe care, in mod frecevent, avem tendinta s-o afisam in social media. Acesta este motivul pentru care unii oameni impartasesc comentarii politice, ataca anumite probleme si redau povestiri de succes ale oamenilor pe care ii admira, sperand ca vor ajunge ca ei intr-o zi.
-
Motivatie: Sa ne simtim implicati
In 1966, intr-un studiu observat de revista Harvard Business Review, cercetatorul Earnest Dichter a constatat ca 64% din distribuirea unei informatii are de-a face mai mult cu cel care distribuie.
El a mentionat ca exista 4 motivatii pentru ca o persoana comunica despre o marca: 33% din timp s-a impartasit datorita experientei oferita de produs sau serviciu; 24% din timp s-a distribuit pentru a atrage atentia prin faptul ca se detine un detaliu exclusivist sau ca cel care distribuie face parte dintr-un club exclusivist de cumparatori; 20% din timp s-a impartasit pentru a sublinia implicarea altor persoane, pentru a se exprima grija sau a se aprecia prietenia; 20% din timp s-a distribuit pentru ca mesajul a fost foarte placut – amuzant.
Daca intelegem motivatiile utilizatorilorde a interactiona cu postarile in social media, ce sunt pur emotionale, putem construi apoi o strategie de creare si publicare de continut, eficienta, indiferent de domeniul de activitate.
Totodata, e bine sa intelegem ca emotiile difera si prin nivelul de excitare si activare. Furia, anxietatea si tristetea, sunt toate emotii negative, dar in timp ce furia si anxietatea se caracterizeaza prin stari de excitare si activare intense, tristetea presupune un nivel sczaut de excitare sau dezactivare.
De ce interactionam mai mult cu postarile a caror titluri indica ceva negativ?
Studiile realizare de Dr. John Cacioppo, Universitatea din Chicago, indica ca creierul uman reactioneaza mai intens cu stimuli negativi, decat cu cei pozitivi. In cadrul studiului el a aratat oamenilor, pe rand, imagini cu stimuli pozitivi (pizza, Ferrari etc.), unele cu stimuli negativi (fata mutilate, pisica moarta etc.) si imagini cu efect neutru, cele de care se stia ca genereaza sentimente neutre (o farfurie, un fir de par etc.). Pe parcursul studiului, le-a monitorizat participantilor activitatea neuronala in zona creierului ce indica magnitutinea procesarii informatiei. Astfel, a observat ca exista o activitate mai intensa in creier cand oamenilor le-au fost aratate imagini cu stimuli negativi.
Aceasta partinire negativa este de fapt o caracteristica evolutiva, un mecanism de protectie in situatii periculoase. Creierul nostru a dezvoltat un sistem prin care suntem capabili sa ne ferim de pericol prin observarea, cu precadere si prioritar, a semnelor ce indica un pericol.
In prezent, in lumea moderna, sunt rare momentele in care experimentam genul de pericol trait de stramosii nostri, insa chiar si asa partinirea negativa ramane o trasatura vie si activa. Astfel se explica de ce suntem predispusi sa citit/urmarim stiri cu stimuli negativi si de ce putem tine minte chiar si pentru cativa ani momentul in care cineva ne-a injurat.
Intrucat partinirea negativa nu este egala in proportie cu atentia noastra asupra lucrurilor pozitive, cercetatorii au aflat care este de fapt proportia de stimuli negativi si pozitivi necesara sa avem un echilibru. Ei au analizat cu atentia si au calculat ca la fiecare element negativ este bine sa avem 5 elemente pozitive.
3 reguli de urmat in redactarea postarilor scurte, tip text
Multe dintre regulile de creatie si redactare editoriala se aplica si in social media. Iata 3 dintre acestea:
- Formula PAS (Problema, Agitare, Solutie)
Este o regula ce se aplica de decenii in copywriting si functioneaza si in postarile scurte, realizate special pentru social media.
Functioneaza astfel: Indicam o problema reala de care stim ca multi se lovesc, relevanta domeniului de activitate, evident. Apoi, exacerbam problema prin a mentiona un efect negativ al ei, dupa care propunem solutia.
Ex. Masina nu-ti porneste? Ai o intalnire importanta in 15 minute? Suna la Taxi X.
- Formula AIDA (Atentia, Interes, Dorinta, Actiune)
O alta formula de editare clasica. Este similara cu prima, insa aceasta indica mai clar pasii de capatare a atentiei si directionare catre o anume actiune.
Functioneaza astfel: Captam atentia cu un detaliu, crestem nivelul de interes, generam o dorinta prin a arata efectele pozitive si apoi indicam un indemn la actiune (CTA) clar si convingator.
Ex. Crestere a numarului de click-uri cu 80%? Nu, nu este un mit. Da, si business-ul tau poate creste atat de mult in popularitate. Afla aici cum!
- Cei 4 C (Clar, Concis, Convingator si Credibil)
Este o formula simpla care indica cum ar trebui sa fie construite, in mod ideal, postarile in social media.
Functioneaza astfel: Pentru un mesaj clar, e bine sa evitam limbajul sau structurile frazeologice complexe. Apoi, intrucat postarile in social media sunt limitate in numarul de caractere iar timpul mediu de atentie a utilizatorior este doar de 8 secunde, este indicat sa avem un mesaj scurt. Il putem face convingator daca il mentinem relevant pentru publicul nostru tinta si credibil daca este sustinut de dovezi.
Ex. De ce nu avem mai multi clienti? Cum putem aplica cele mai bune strategii de marketing in social media? Afla de ce este bine sa participi la workshop-ul Social Media Marketing!
7 formule pentru redactarea postarilor in social media
Intrucat in Romania Facebook este cea mai folosita retea de socializare, iata 7 formule editoriale de creare a postarilor pe aceasta platforma:
[COMPLETEAZA AICI PROBLEMA RELEVANTA PUBLICULUI TAU TINTA]? Noi [COMPANIA/BRANDUL TAU] avem solutia!
Care este caracteristica/partea ta favorita a [COMPLETEAZA PRODUS]?
[COMPLETEAZA O REALIZARE SPECIFICA SERVICIUL TAU] in doar [COMPLETEAZA UN INTERVAL DE TIMP ATRAGATOR]?
Cea mai eficienta [COMPLETEAZA TEHNICA] pentru [COMPLETEAZA ACTIVITATE] nu este ceea ce crezi.
[COMPLETEAZA ACTIVITATE] ta poate fi mai usor de indeplinit. [INCLUDE IMAGINE CU FELUL IN CARE SE POATE REALIZA MAI USOR – Ex. 5 PASI BIFATI].
Care este sfatul tau cel mai bun pentru [COMPLETEAZA ACTIUNE/TASK] ?
Cum a reusit [COMPLETEAZA NUMELE COMPANIEIE TALE] sa reuseasca sa [COMPLETEAZA REALIZARE] doar cu [COMPLETEAZA CEVA NEASTEPTAT]?
Rezultatele organice nu mai sunt favorizate de Google sau Facebook astfel ca a devenit si mai important ca bugetele directionate catre campaniile in social media sa fie eficient consumate prin redactarea unor postari care sa atraga vizitatorii si sa-i motiveze sa le aprecieze, sa comenteze si sa le distribuie.
Surse CoSchedule, Neil Patel, HubSpot, Buffer Social, Moz, JONAH BERGER si KATHERINE L. MILKMAN, Psihologia Reclamei – Dimitrie Todoran
Foto credit www.freepik.com
